mardi 26 février 2019

À aspittà ti

À l’ora calma di l’attrachju
Induve u cantu hè di spachju
Solu in lu fretu d’a sirata
Cù a mo mente innamurata
À aspittà ti

U sole ciotta, a notte cansa
E stelle si mettenu in mansa
Sott’à a volta spampillente
Stò à u sciuscettu accugliente
À aspittà ti

À aspittà ti torna à la luna d’argentu
U sole n’ùn ci hè più, aspettu ch’ellu torni
U focu di l’amore ma dimmi ch’ùn hè spentu
Aghju aspittatu tantu, e nuttate è i ghjorni

Ùn ci hè più nimu, u mondu hè viotu
Ùn ferma ch’u me cantu sodu
Da francà mi da ogni pientu
Quand’ùn ti vecu è ch’ùn ti sentu
À aspittà ti

Capicalatu ùn guardu più
E luce in lu celu quassù
È a mo vita à u ventu fughje
U mo sperà pianu si sdrughje
À aspittà ti

Tù chì sai

Tù chì sai u nostru cantu
È ch’ascolti u nostru versu
Fattine fiume tamantu
Da innacquà l’universu
Di canzone colme à gioie
Ind’u nostru mondu persu

Tù chì sai a nostra voce
Chì ribomba è chì ti chjama
À scurdà tutt’e to croce
È à seguidà issa brama
Di un populu addunitu
Falla luce torna a fiamma

Ripiglia a strada tracciata
Da l’antichi ch’ùn sò più
È di voce ch’ùn si sfiata
Canta la to ghjuventù

Tù chì sai a nostra tarra
Di muntagne è lochi d’oru
Chì tinimu tantu cara
Cum’è un bellu tisoru
Fà sventulà a bandera
Bianca cù testa d’u moru

Tù chì sai a nostra vita
Fatta di pene è di stantu
D’ardore ma d’addunita
È d’allegria ognitantu
Ùn ti scurdà d’un paese
Chì ti brama sempre tantu

I mo sentimenti

I mo sentimenti vanu
Cum’un ventu à briglia sciolta
Sbalancheghjanu ogni porta
È annuncianu u varanu
Dicenu in segnu di manu
A forza d’a nostra accolta

I mo sentimenti tonti
Francanu ogni cunfina
Da e sponde d’a marina
Sin’à l’altu di i monti
M’aiutanu à fà ponti
È à caccià ci ogni spina

I mo sentimenti sò
Strade nove da piglià
Ghjorni chjari à fà sbuccià
Tuntie senza raggiò
M’aprenu ogni purtò
D’una vita à sunnià

I mo sentimenti mondi
Ùn cunnoscenu stagione
Sò cum’è le mo canzone
Piscate in li me prufondi
Di u me core li fondi

Un mondu à fà

Benchè no siamu sfarenti
Cum’e nostre cundizione
Noi semu tutti parenti
È pudemu fà unione

Rispittendu le culture
È li populi in attesa
Femu ci una tessitura
Di e nostre mani tese

Semu d’a stessa pianetta
Tutti vulemu la pace
Eppo l’amicizia stretta
Per lu mondu chì si face

Vulemu chì li figlioli
Ingrandessinu d’amore
Ch’elli sianu i maglioli
D’un varanu à milli fiori

Ch’è tù sia neru o biancu
Ch’è tù sia corsu o nò
Eiu ti vogliu tene a fiancu
Per à issu mondu fà prò

Ch’è tù sia musulmanu
O cristianu o ghjudeu
Emu u stessu stintu umanu
Cose à sparte mè è tecu

U sensu

U sensu d’ascultà
Di capisce è ritene
È di sapelle amà
E parolle d’i toi
Traccià camini novi
Per u nostru l’avvene

U sensu d’ascultà
E canzone lasciate
D’una lingua chì sà
Ogni tempu ogni stantu
À e labbre u cantu
Di e staghjone andate

U sensu d’ascultà
L’essenza di stu locu
Chì ti vole parlà
Ma chì spessu ùn ascolti
Tutt’issi versi sciolti
À brusgià cum’un focu

U sensu d’ascultà
U vechju è u zitellu
Da pudè amparà
È per cun elli sparte
Di a nostra alma e parte
È fà ci ne un castellu

A via cilesta

Ind’è a via cilesta
Lascià bagnà la mo testa
Eppo lampà mi in saltu
Ind’è a via cilesta
Duve ognunu face festa
Cù l’acellu ind’u mondu altru

In u rossu d’attrachjata
Chì sculpisce di russore
L’onda chì chere l’amore
È d’un fiatu d’un uchjata
U ventu vene à basgià
È mi mettu à sunnià

A ricchezza di a stonda
O cum’ella hè dolce è rara
È cun passione a tarra
Rinvia a so voce in tondu
À l’aghja di lu marinu
È vicinu à tè mi chjinu

Quand’ellu sparisciarà
L’astru incianpannatu in celu
Chì s’affundarà u vascellu
Quand’u cantu sparghjarà
I so versi i più prufondi
Nant’u spechju d’issi mondi

Chjudaraghju li me ochji
À u scuru chì ci vene
À u cantu d’e sirene
Hà fattu u so capiciottu
U sole cù u so curteghju
Solu solu sunnieghju

samedi 23 février 2019

Intraprende

Mette e mani in pasta
Senza cuntà ne l’ore
Parlà cù u so core
È fà ch’ella n’ùn basti
L’opara di sudore
È fà tutt’i so chjassi
Di certezza è d’amore
U solcu d’ogni passu

Dà senza rifiatà
Ciò chì corre in la mente
L’idea di sumente
Per megliu fà sbuccià
I fiori i più ridenti
Veranu à fà vultà
Cambià ciò ch’hè prisente
Per u megliu campà

Intraprende un’ operata
Ùn pinsà à lu difesu
Fà d’e strade cumplicate
Prumessa di ghjorni accesi
Piglià risichi è pruvà
Hè forza di l’intrapresa

Inventà nove cose
Cù a forza d’un stintu
D’ùn crede chì sè vintu
Chì ci hè sempre qualcosa
Da parà ogni fintu
Fà ne maravigliosu
Esse certu è cunvintu
È mai urgogliosu

Campà u mondu d’oghje
I so prublemi strani
Po appruntà dumane
Cù i so capatoghji
Mette in pasta le mani
Per fà un stalvatoghju
Nunda ùn sarà arcanu
Scurdà e pene è l’odiu

Quella di u sole

Ballava capelli sciolti
Nant’a rena calda calda
À mez’à i nuli colti
D’un ambata di smeraldu

È cantava e so canzone
U core apartu à i venti
Quand’u sole cun passione
Vense à siccà li so pienti

Era quella di u sole
Una bella ghjuvanotta
Sott’à i so raghji d’oru
Balla, corre, gira è volta
Era quella di u sole
Ch’ùn timia mancu a notte

Ne ballava abbaghjulata
Annigata da u lume
A so risa assuliata
È i pedi ind’è e sciume

Scurdava ognunu in u chjerchju
In l’aghja di li so sogni
Dava u so core offertu
À u sole di meziornu

Era quella di u sole
Una bella ghjuvanotta
Sott’à i so raghji d’oru
Balla, corre, gira è volta
Era quella di u sole
Ch’ùn timia mancu a notte

Era quella di u sole
Una tinta ghjuvanotta
L’hà lasciatu lu so core
Quand’hà fattu u capiciottu
Era quella di u sole
Hè fughjita al di notte

vendredi 22 février 2019

Campu cum’è tè

Campu cum’è tè
In li to panni di notte
A vita ti chjode porte
Hè inghjusta
Campu cum’è tè
Chì ai a fame è u gustu
Di a libartà chì brama
È chì chjama

Campu cum’è tè
In un paese di sole
Marturiatu à l’accunsolu
È chì piegne
Campu cum’è tè
In a fiara chì si spegne
Di un dumane fraternu
À l’eternu

Campu cum’è tè
Emu i listessi pienti
Emu i listessi turmenti
Semu umani
Campu cum’è tè
Ti vogliu porghje le mani
Ma ùn vole la mo ghjente
Alme spente

Campu cum’è tè
Emu u listessu core
Sapemu campà è more
È resiste
Campu cum’è tè
È noi vulemu resiste
Di pettu à ogni inghjustizia
Per un ghjudiziu

Campu cum’è tè, emu i stessi passi
Anime unite è stessu vulè
Dumane andaremu per i stessi chjassi
Emu i stessi passi, campu cum’è tè

L’Imperatore

Hè di neru vistutu
In un pannu di morte
Ùn si vede u so visu
Una maschera à dossu
In u celente bughju
Cù e so scure forze
D’un arcana putenza
Face d’u ghjornu a notte

Contr’à i suldati di lume
In i so vascelli terrore
Guerra di e stelle à a luna
Ci viaghja l’Imperatore

Trà omi è mostri strani
Contr’à a libartà
Sempre spada à manu
Rossa chì luccicheghja
Generali è armate
Facenu u so curteghju
Galassia paura
Tuttu in l’uscurità

Ste parolle

Sò ghjustu ste parolle
Chì n’ùn ci semu dette
Sò solu ste parolle
Chì n’ùn ci semu date
Chì frighjenu u mo core
È u taglianu in fette
Ramenti di un tempu
Di quelle stonde andate

Tale un battellu persu nant’à a piaghja turchina
Chì cerca in vanu un portu, una sponda vicina
Aspettu ch’è tù venghi à caccià mi a paura
T’aspettu à fiancu à mè, a mo sola primura

Ballanu e stagione da a cima à u fondu
E mo rise i mo pianti, in u pozzu prufondu
Di u to sguardu francu ch’incatena u me esse
È chì mi face crede à tutt’e to prumesse

Mi risona a to voce in tutti li me sogni
Viaghja pianu in capu, in la mente à pasponi
Hè strintu lu me pettu di sente e to parolle
Ma a to stampa sempre in u me core bolle

jeudi 21 février 2019

L’ore di quì












Ti sò l’ore di quì
Una gioia serena
Castelli à custruì
Di sale è di rena
Ti sò l’ore di quì
Quelle di u vultà
A ghjente toia chì
T’invita à cantà

L’ore di quì sò u to passu
Sò u to tempu da capì
Sò a sperenza d’un novu chjassu
Sò u to passu l’ore di quì

Ti sò l’ore di quì
Silenzii d’attrachjate
Lochi di e passione
Di l’innamurichjate
Ti sò l’ore di quì
Una lingua chì vene
À cantà ti u passatu
L’avale è l’avvene

mercredi 20 février 2019

Alba paisana

U sole accarezza e to piaghje
È tù ti stendi à l’infinita
Nidu di passione è di vita
Di machje, di filette è d’aghje
Di canti turchini à palesu
Sopr’à e case insunnachjite
Locu di pace senza lite
Da u mare sin’à l’appesu

Tù lu me core è a mo nave
Ch’ognunu vole ammutulisce
Ma di pettu e to onde lisce
In capu toiu sunniave
In mesi duri di rivolta
À un avvene di sirenu
Ch’in bullore era u to senu
D’issa nazione d’una volta

À nant’à i to arinaghji
Sott’à e torre ghjenuvese
Mi lacu à tè lu me paese
Ch’in mente tù parti in viaghji
Cù tutt’i toi à u to latu
Luntanu da u mondu in guerre
Tinendu a sperenza è a fede
Solcu d’un ghjornu spurgulatu

È l’oru di u ghjornu impanna
U to litu d’eternità
A to piazza ùn hè da truvà
Hè sott’à l’alba paisana

samedi 16 février 2019

Dalli ! Dalli !

Unu casca dopu à l’altru
A to vulintà si sdrughje
Ma nò ! Ùn ti lascia avvinghje
Stà capu arrittu è ùn fughje !
Dalli ! Dalli !

A libartà quì s’affonda
È noi semu à guardà la
More è ghjace in lu prufondu
Senza mancu aiutà la
Dalli ! Dalli!

Dalli ! Dalli a to virtù !
A to forza di campà
Dalli ! Dalli ! Solu tù
Sè capace à ripiglià
Dalli ! Dalli u to curaghju
A to brama ancu di più
Da accende à milli raghji
A nostra la ghjuventù

Ma duv’ellu hè u prublema ?
Cum’hè chì nimu ùn si move
Sariamu ghjente sceme
In manu d’u nostru urgogliu ?
Dalli ! Dalli !

L’ora sempre s’avvicina
È l’orizonte hè di rossu
Impanna tutt’a marina
Falla sente a to mossa !
Dalli ! Dalli !

AP
16/02/2019

jeudi 14 février 2019

A voce di u Furcatu

Per i chjassi paisani
Risona un’ impruvisata
Sott’à alivi è castagni
È ch’hè prestu ribumbata

Eppo mi risona in capu
A voce di u Furcatu 

Conta u tempu, i so stanti
È i guai è l’allegrie
Ind’è tutti li so canti
Sentu ste parolle vive

Eppo mi risona in capu
A voce di u Furcatu

Rivecu e casette grisgie
Di u paisolu d’Ota
U sole chì l’onde intisgia
Quandu in mare capiciotta

Eppo mi risona in capu
A voce di u Furcatu

Ogni albore spurgulatu
À nant’à i Trè Signori
A spelunca à u so latu
Duve cantanu i pastori

Eppo mi risona in capu 
A voce di u Furcatu

U battellu ch’entre in portu
È e rise zitelline
I vichjetti in lu so ortu
Trà u verde è u turchinu

Eppo mi risona in capu
A voce di u Furcatu
Eppo mi risona in core
U so cantu ch’ùn pò more

mardi 12 février 2019

Chì sarà

Fora si sentenu mughji, fora si sente turmenti
Menu forti sò sicuru cà quelli d’e nostre mente
È ogni cosa minuta pò divintà un infernu
Si strappanu una à una e foglie d’u mo quaternu

Nant’à u ruloghju e sfiere ùn facenu cà girà
È tutte le mo prighere à l’albore anu à andà
Nunda mi face più crede à u to visu nucente
Chì accende u me amore in una fiara lucente

Chì sarà a mo putenza, chì sarà la mo primura
Chì sarà a mo sperenza s’elli s’alzanu li muri
Chì sarà a mo putenza, chì sarà la mo primura
Chì sarà lu mo curagiu di pettu à e stonde scure

Fora si sente bugie è mi chjodu in lu silenziu
Mi ficchi in core una spina da troppu lestu licenziu
È a to voce si tace in lu frombu di u ventu
Chì mi dice : « Senza ella, ùn avarè cà spaventi »

È tessu un cantu di lume à mez’à l’uscurità
A mo penna si cunsuma, issu prufumu si ne và
Era quellu d’a pelle chì s’hè pianu pianu spentu
È si ferma solu in capu u mo schiettu sintimentu

A.P.

lundi 11 février 2019

Coglie u ghjornu

Coglie u ghjornu
Cum’è s’ellu era u prima
Dalli a so corta rima
Eppo ricummincià

Coglie u ghjornu
Tuccà u fondu, a cima
Quand’a mente si sprima
È gode a libartà

U mondu gira è volta u pesu sopr’u spinu
Corre à ùn più piantà nant’à monti è marine
L’ora ùn hè mai calma, è si brama u riposu
Pigliu u fogliu per lettu è a penna per sposa

Si vedenu attrachjate di rossu appassiunatu
È si sentenu canti à l’orlu d’a nuttata
M’azzingu à u vascellu di i me sogni tonti
Di versi innamurati intignu l’orizonti

Al di là d’issi mari, d’issi scoglii accuglienti
Ti cercu è ti ritrovu à l’albore ridente
Mi lasci senza dì nunda mancu un addiu
T’aspettu è scrivu torna duie o trè puesie

Ùn sò quale tù sè, ùn sai quale sò
Ma pensu à i to ochji è in la so prigiò
D’imaginariu stranu d’archi appesi di stelle
Ùn mi vogliu sveglià ma stà à la to pelle

mercredi 6 février 2019

A torra

À nant’à u to scogliu, rimiri u mare immensu
E calanche amurose, u portu d’a Castagna
I Trè Signori appesi, u portu è a muntagna
À i to pedi spessu, mi posu, scrivu è pensu

U rossu d’e to petre si spechja in l’onda rossa
Quandu in u golfu calmu, l’astru d’oru si stracqua
Inciappanendu u celu, l’orizonte eppo l’acqua
Ch’ella hè smaravigliata, è incantata a costa

O tù chì stai, o torra vechja
O tù l’antica sintinella
Dimmi i to sicreti à l’arechja
I spartaremu cù e stelle

U sciusciettu accarezza e fronde d’eucaliti
Scuzzula e barche vechje è sussura à a torra
Tanti versi di gioia, tanti versi d’amore
È quanti sirinati à a machja è u litu

Vistuta di culori d’attrachjata à l’albore
Si stà nant’u so scogliu a torra ghjenuvesa
Un ghjornu la so storia sarà tutta palesa
In tantu canta sempre u so cantu d’amore

Francà 'ssa sponda

Francà ´ssa sponda è ritruvà
E chjave di u to campà
Francà ´ssa sponda è ripiglià
Senza rifiatu u to andà

Vede spuntà l’albore nant’i monti à l’intornu
Coglie l’ore è e stonde è u tempu è i ghjorni
Circà e stelle in celu à collu lu to saccu
Mette ogni ritrattu d’issi paesi in stacca

Sulcà l’onde marine nant’à lu to vascellu
Impannatu di sole, i raghji nant’a pelle
Dopu à i viaghjoni truvà u so fanale
Avè a mente piena è di rena è di sale

Piglià a so chitarra è parte in caravana
Nant’e strade e più belle senza pinsà à u vanu
Cantà à piene labbre cù voce d’allegria
Apre u to sguardu è falla immensa la to via

S’è tù a voli a luna, ùn ci hè ch’à stende u bracciu
Crede in la so furtuna, ch’ogni cosa si face
À rombu di spiranze è à rombu di prove
Un ghjornu hà da spuntà u nostru albore novu

I sguardi vani

Si sguassanu i culori à u me orizonte
Si mischjanu quallà in un fume di verde
Di’ssu stranu dicoru nunda ne vogliu perde
Parchè vecu a me vita, in 'sse cunfine tonte

I sguardi vani sò e cunfine
Luntanu à tè pianu ne vanu
Mai u viaghju ùn tocca fine
Sò e cunfine i sguardi vani

Si sguassanu le stelle à u meiu u celente
Una s’accende è l’altra in lu core sparisce
Nant’à u mare dolce à l’onde sempre lisce
Viaghju à core stesu cù u me passu lentu

I to bracci sò sponde, ed eiu m’alluntanu
Lasciu u me estru corre per le piaghje turchine
Ùn ti possu dì nulla chì l’ora s’avvicina
D’i dui sguardi persi in l’abbisse d’u vanu

Omi è paese

Sò l’omi ch’anu fattu e case, l’orti, i chjassi
D’assicurà l’eredi d’avè u ghjustu passu
Sò l’omi ch’anu fattu e torre è i piazzili
E barche nant’u mare, eppo e so famiglie

Ma hè u so paese chì li hà datu a forza
A brama d’ùn piantà d’esse è di campà corsi
Ma hè u so paese chì li hà datu un stintu
D’esse quì è di dilla, sempre n’esse cunvintu

Sò l’omi ch’anu fattu cù petra sta muraglia
D’assulià si appena sott’un sole di paglia
Sò l’omi ch’anu fattu ‘sse piazzette è ‘ssi ciucci
Chì ghjocanu à pallò sin’à u spegne d’e luce

Ma hè u so paese chì li hà datu u locu
A neve d’u so estru o u so core in focu
Ma hè u so paese chì li hà datu u cantu
Chì ognunu u ripiglii n’ùn lu lasci di cantu

A.P.